Daca stii sa iti alegi muzica, ea iti va da curaj atunci cand esti rapus, liniste atunci cand esti framantat si bucurie atunci cand esti trist. Daca stii sa iti alegi muzica ai ales cel mai apropiat prieten, confesor si iubita. Daca nu stii... dar sunt sigur ca stii, nu poti sa nu stii. :)
Copyright 2009 Broken Tonomat. All rights reserved.
Blogger Templates created by Deluxe Templates
WordPress Themes designed by EZwpthemes
7 comentarii:
Aha, mi-a plăcut! N-am mai ascultat-o până acum. Aduce, oarecum, cu piesea aceea de la care am pornit şi am ajuns la "o plajă însorită, cu umbreluţe"... şi lene mare...
Îţi aminteşti?!
:)
http://www.youtube.com/watch?v=GPFD5Rv34K0
Men at work zici matale?! Iar?
Cum prea mult consens ar deveni plictisitor, mă sucii precum urmează...
http://www.youtube.com/watch?v=0tUfCz99Dpk
:))))))))))
Ohooo! That crazy... :))
Ma faci sa dau iama in amintiri din tinerete si nu e momentul... warning, men at work! :))
Ok, sunt cuminte, stau în băncuţa mea.
Am descoperit ceva frumos. Ce zici de asta:
http://www.youtube.com/watch?v=YvAPRIwX5KU&playnext_from=QL&playnext=3
Ha, ha, face cu adevarat impresie sa il vezi pe Bon Jovy imbracat "decent"!
Gluma la o parte, Pavarotti&Friens a fost un eveniment istoric, a demonstrat, daca mai era nevoie, ca nu exista "incompatibilitati" intre genurile muzicale clasice si cele moderne. Big Luciano a fost de fapt, Huge Luciano... :)
Nu mă pricep eu la muzică şi oricât de simpatic mi-ar fi Bon Jovi, trebuie să afirm că această alăturare îl dezavantajează destul de mult. Oricâte circumstanţe i-ai acorda - fireşti până la urmă! că doar sunt multe diferenţe între ei şi nu doar de gen muzical abordat, Pavarotti îl eclipsează într-un fel neaşteptat. Prin orice. Iar dacă acest aspect era indubitabil atunci când făceai o simplă comparaţie la nivel teoretic, păi când îi pui să cânte unul cu altul e...
În fine, nu vreau să fiu nedreaptă doar fiindcă-mi place mie Pavarotti, dar e ca şi cum ai alătura un pictor unui zugrav...
Sincer, comentariul tau incita putin la... snobism. Si eu cred ca Pavarotti este un titan, totusi, in adolescenta nici nu-l calculam! A fost gratie "zugravilor" ca, incet, incet, am ajuns sa redescopar si sa apreciez "pictura". Ceea ce afirmi tu ar putea sta in picioare numai in cazul in care Bon Jovi ar fi un tenor, iar Luciano si-ar fi "tras" doua tatuaje, o pleata de sirena si s-ar fi incainit pe oarece chitara electrica... :)
Nop, mai citeşte domnia ta odată şi ai să vezi că admit diferenţa firească dintre ei, care porneşte de la genul muzical, de la vârstă, experienţă, stil, aspect etc., dar că într-un fel pe care nu-l pot verbaliza il percep pe Pavarotti ca fiind superior lui Bon Jovi. E, dacă vrei, o chestie de charismă.
Nici urmă de snobism în ceea ce spun, fiindcă îi ascult cu plăcere pe amândoi. Însă, acum când i-am ascultat cântând împreună...
In fine, poate greşesc, dar asta este impresia pe care mi-au indus-o.
Trimiteți un comentariu
I now that's a cool one. Basically, it's the reason because i posted it. :P